Natalia Politanscaia, tânăra din Moldova care a deschis o școală de dans în Germania

Voi știți cum arată ambiția și optimismul când merg mână în mână? Încă nu? Să știți că eu deja am găsit întruchiparea vie a acestei definiții în persoana Nataliei Politanscaia, o tânără de 25 de ani, care de curând și-a deschis în Frankfurt o școală de dans sportiv. Pare incredibil de greu. Așa am zis și eu la început, dar după ce am discutat cu ea am înțeles că lucrurile stau cu mult mai simplu. Trebuie doar să ai încredere în tine și să mergi mereu înainte. Ca să nu vă țin mult în suspans, o las pe ea să povestească cum a fost posibil totul.

 

42269549_459518491225557_1492678332825731072_nPractic dansul sportiv de la vârsta de șapte ani. O simplă matematică ar arăta că la ai mei 25 de ani câți îi am acum, ultimii 18 i-am tot dansat. Am pășit pentru prima dată pragul școlii de dans mai mult la dorința mamei care, ca orice părinte a încercat să își realizeze prin intermediul copilului, propriul vis din copilărie. Am început să fac dansuri la Codreanca, ca ulterior să trec la Flagrant – un alt club. Acolo am rămas până la plecarea mea din Moldova.

Nu știu dacă mama a intuit în mine vreun talent atunci când m-a dus pentru prima dată de mână la activitatea care urmă să fie hotărâtoare pentru viitorul meu. Mergeam inițial la lecții doar pentru a avea o ocupație ca și mulți alți copii de vârsta mea. Abia peste vreun an s-a dovedit că mama nu a dat greș în decizia ei.

Venirea mea în Germania a fost o chestie total neplanificată. Mi-a trebuit un timp foarte scurt, mai exact cam o bucată de vară ca să decid că vreau să schimb ceva în viața personală. Dar nu știam exact ce anume. Până în ziua când am înțeles că vreau să plec în Germania. Decizia mea i-a luat prin surprindere pe toți, inclusiv pe cei de acasă. De ce anume Germania și nu altă țară? Nu, nu mă aștepta nimeni, dar acest fapt nu m-a împiedicat să-mi imaginez viitorul, cariera și familia aici. Nu Italia, nu Spania, ci anume Germania am simțit că mă reprezintă, eu fiind de felul meu o persoană punctuală, organizată și ambițioasă. Și ultimul atu, dar nu și cel din urmă a fost faptul că aici dansul sportiv nu este atât de dezvoltat. Cu alte cuvinte, aveam teren propice pentru creștere profesională.

42362313_239611330236289_5295717331920486400_n

Vă gândiți probabil că vin dintr-o familie bogată care m-a ajutat financiar. Nu e chiar așa. Am început să lucrez în Moldova de la vârsta de 16 ani și am avut un mare succes. Pe parcursul a trei – patru ani am format grupe de copii foarte buni care mergeau la campionate și veneau cu medalii, ceea ce mi-a adus și mie un surplus financiar. Nu am renunțat nici eu la dans. Am obținut licența de dansator la vârsta de 18 ani (o diplomă care mi-a permis să mă promovez peste hotare, inclusiv în Germania). Între timp am început să arbitrez concursuri și campionate, care iar mi-au adus niște bani suplimentari.

Aventura mea germană a început în toamna lui 2015. Apropo, luna aceasta se împlinesc exact trei ani de când am venit aici. Cu o valiză mică în mână și o dorință mare în piept am pornit dornică de a mă afirma, nu înainte să rog o cunoștință să mă ajute cu găsirea unei garsoniere cât de mici în orice oraș al Germaniei. Întâmplarea a făcut ca acesta să fie orașul Bad Homburg.

42330581_246614572667397_2579217776388341760_n

Una din cele mai mari provocări cu care am dat piept chiar de la bun început a fost, bineînțeles, necunoașterea limbii germane. Am simțit pe propria piele cum e să nu poți lega două cuvinte. Doar că provocarea asta m-a ambiționat să învăț germana la nivel de comunicare, la fel cum am învățat rusa, spaniola sau engleza. Așa că m-am înscris la un curs intensiv de limbă germană de 100 de ore. După ce am finisat primul nivel am renunțat la cursurile care s-au dovedit a fi costisitoare, și cu multă străduință am început să învăț germana acasă. Ulterior, cercul de prieteni pe care am început să mi-l fac, discipolii mei, dar și părinții lor m-au ajutat să îmi îmbunătățesc nivelul de cunoaștere a limbii la un nivel destul de bun.

O altă mare provocare a fost să renunț la antrenamentele zilnice care erau parte din viața mea anterioară din Moldova. Anume în această perioadă m-am gândit foarte des dacă nu cumva a fost o greșeală decizia mea de a pleca brusc și tot în această perioadă am zburat cel mai des acasă, în Moldova, unde mă întâlneam cu foștii mei discipoli.
Salvarea mea a venit de la job-ul pe care am încercat să mi-l găsesc cât mai curând, dar să fie unul care să aibă legătură cu dansul sau sportul. Altceva nu îmi imaginam că aș putea face. Iar pe lângă asta, el trebuia să mă ajute să câștig un ban în plus. Mizând pe nivelul meu de cunoaștere a limbii engleze am primit cu succes un job la un fitness studio, unde activez până în prezent. Ofer de două ori pe săptămână lecții de dans sportiv profesional pentru staff-ul centrului.

42419760_1113556185486745_1853977235237634048_n

Am dorit să „simt pe propria piele” ce înseamnă noțiunea de dans în Germania, așa că după ce am finisat cursurile de limbă germană, am organizat excursii pe la mai multe școli și cluburi de dans, din Frankfurt dar și din orășelele din împrejurime. Ce am văzut aici? Mulți copii doritori să învețe și puțini antrenori cu adevărat buni. Ce încă m-a marcat? Faptul că în toate școlile accentul se punea pe balet și practic deloc pe dans sportiv.

Următorul meu pas a fost să caut o școală de dans unde să mă pot angaja pentru a obține un plus de experiență, un venit suplimentar, dar cel mai important, potențiali clienți, respectiv am început să las CV-uri pe la toate școlile. Norocul mi-a surâs în vara lui 2016, când am găsit o școală de dans în Frankfurt. Însăși patroana m-a contactat pentru a-mi propune un loc de lucru în școala ei. Din fericire pentru mine, doamna vorbea limba rusă. Eu, indiscutabil, am acceptat oferta indiferent de faptul că era departe de casă și destul de costisitor drumul. La scurt timp, patroana a deschis o grupă de dans sportiv pe lângă balet. Așa am început să predau lecții de dans sportiv în țara visurilor mele. Extraordinar, era o mică victorie pe care am meritat-o, iar mie încă nu îmi venea să cred că mi-a reușit.

42419152_335692270331631_3797425648637575168_n

Am început să merg de trei – cinci ori pe săptămână la antrenamente cu copiii. Am descoperit că aici activitățile extrașcolare se petrec total diferit decât în Moldova. Și când spun asta mă refer la faptul că o mare parte din copii vin la orele de dans doar pentru a schimba atmosfera de acasă, mai puțin pentru a face dans performant. De aceea, experiența mea de la început a fost, …mmm să zicem că altfel decât mi-am imaginat-o eu.
Am lucrat la această școală un an și jumătate. Între timp, grupa mea a acumulat un număr suficient de copii, în special moldoveni, români și ruși. E vorba de copii care știu încă de acasă (din țara de origine) ce presupune dansul sportiv, și câtă muncă necesită. După un an și jumătate am plecat din proprie dorință de la acea școală și am început să predau master-class-uri și lecții pentru care eram plătită foarte bine. Asta m-a făcut să capăt și mai multă experiență, dar și încredere în mine.

Între timp, eu am început să înțeleg mai bine limba și să mă descurc, fapt ce mi-a dat aripi să scriu din nou CV-uri și să caut o altă școală de dans. Dar știi cum e totdeauna în viață?! Acolo unde îți dorești să fii acceptată, nu ești, iar unde te primesc pe tine, tu nu îți dorești atât de mult.

Un grup de copii moldoveni și ruși, care în această perioadă au început deja să facă progrese s-au declarat gata să mă urmeze oriunde nu aș fi mers să predau. Așa că mi-a venit ideea să caut o sală pe care s-o pot arenda pe câteva ore, și n-o să îți vină să crezi, am găsit-o chiar în orașul în care locuiesc, nu departe de casa mea.

Arenda unei săli de dans a fost prima activitate pe cont propriu de la venirea mea în Germania. Următorul pas a fost să îi sun pe toți părinții copiilor moldoveni, ruși, români pentru a forma o grupă plină. Voi fi sinceră și îți voi spune că am început să lucrez cu câțiva, iar o dată sau de două ori pe săptămână mai venea câte unul sau mai mulți copilași dornici să învețe a dansa. Peste jumătate de an grupa mea de copii număra 18 persoane. Astfel, am continuat să fac ore până la începutul acestui an, când într-o zi patroana localului unde închiriam sala, mi-a zis că pleacă, or, asta însemna că eu rămâneam fără sală. Cred că e inutil să menționez ce perioadă agitată și chiar stresantă a urmat.

42353553_571586893260893_7951140902020317184_n

 

Familia din Moldova, dar și părinții copiilor au fost cei care m-au încurajat să continui. Ei erau de aceeași părere cu mine și anume că nimic nu-i întâmplător și că a venit timpul să îmi deschid propria școală de dans. Am studiat mai profund legea, în special tot ce ține de gewerbe (cea mai simplă formă de întreprinzător particular în Germania). Mi-a luat cam vreo două luni toată alergătura asta. Tot în perioada ceea am început să caut și sponsori, ca mai apoi să încep să caut o locație. Din nou am fost ajutată de părinții discipolilor mei.

Prin iunie am început să caut locație pentru viitoarea mea școală, iar următoarea lună am găsit una în Frankfurt. Când am găsit-o, cred că nu o puteam numi sală, ci mai degrabă depozit (erau doar pereții, fără podea), însă era bine amplasată din punct de vedere a locației. Dar asta nu m-a oprit. În halul în care era, eu deja mi-o imaginam cum va arăta plină cu copii. Am început să pregătesc toate actele, iar în paralel să fac publicitate școlii. Cea mai mare publicitate mi-au făcut-o Bianca Gajosu și Vitalie Kazlou, o pereche extraordinară care a dansat pe scenele de la toate sărbătorile mari din Frankfurt. Sigur, multă lume a început să se intereseze cine sunt copii, unde dansează și cine le e antrenorul.

Am făcut reparație în cei 160 m pătrați de sală ajutată doar de cei mai apropiați oameni. Ce a presupus asta? Vopsitul pereților, instalarea podelei și oglinzilor, reparația vestiarului și a băilor, dar și multe altele.

Am mers și am împărțit flaiere (pe care le-am făcut în Moldova) ajutată de sora mea peste tot unde am crezut de cuviință – școli, grădinițe, centre de agrement, terenuri de joacă. Tot atunci mi-am făcut și un cont pe facebook, unde am început să stochez poze și video-uri. La scurt timp au început să „curgă” mesajele de la părinți. Ați ghicit și de data asta moldoveni, ruși și români au fost cei care m-au abordat.

42385536_912127642309100_402166156183470080_n

La data de 8 august am deschis oficial școala Tanzschule für Latein- und Standard ,,Nata Dance”. Chiar din prima zi 18 copii i-au pășit pragul, iar peste o lună am ajuns la cifra impresionantă de 50 de copii. Deși la moment sunt la început de cale, planurile mele de viitor sunt multe. În prezent muncesc foarte-foarte mult, întrucât nu am alți antrenori. Sigur am un contabil, un Steuerberater (persoană ce se ocupa de impozite). Când voi ajunge la 100 de copii, cred că voi angaja încă un antrenor. Până atunci sunt zilnic la școală, unde nu doar predau lecții, ci mă ocup inclusiv și de probleme organizatorice, curățenie, publicitate etc. La școală petrec cel mai mult timp, zilnic între 14.00 -15.00,  uneori și mai devreme și ies după ora 20:30.

42828760_722974028053029_1374671705481412608_n

Am la moment cinci grupe. Una este formată din copii cu vârsta cuprinsă între trei și șase ani. Apoi am o altă grupă de copii de 7 – 12 ani începători, și o altă grupă de aceeași vârstă doar că avansată. Am început să predau lecții de dans inclusiv maturilor, pe care tot i-am împărțit în câte două grupe – începători și avansați. Înscrierile în grupele deja formate continuă. Predau lecții particulare cuplurilor de copiii care se pregătesc de concursuri, dar și alte evenimente la care suntem invitați frecvent! Predau dansuri inclusiv și mirilor!

42385029_286815635378811_1965659123806633984_n

Planuri? Hmm, multe. Îmi doresc să am cât mai mulți copii doritori de a face dans, de a avea suficientă putere, energie și perseverență pentru a trece cu brio peste toate momentele bune și mai puțin bune. Scopul principal e să muncesc foarte mult și să depun toată silința în ceea ce fac. Tot în această vară, de când am înființat oficial școala, am făcut un acord cu Verein (un fel de club din care fac parte mai multe școli de dans), al cărui membru școala mea a devenit, și care ne oferă posibilitatea de a participa la concursuri naționale și internaționale. Prima noastră ieșire la concurs va avea loc pe 14 octombrie în Germania, acolo unde vom fi prezentați de Bianca și Vitalie. La sfârșitul acestui an, alte trei perechi vor participa la o altă competiție de mare grandoare aici în Germania. Iar anul viitor planific deschiderea oficială a școlii, pe care vreau s-o transform într-un eveniment pe cinste cu muzică vie, show-uri prezentate de copii noștri, mâncare, băutură, distracție și foarte mulți invitați. Vă invit pe toți să ne fiți alături!

42716163_923832304492894_6251767388333670400_n

sursa foto: arhiva personală

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s